3 aprilie 2010

O POEZIE


SFATUL DEGETELOR
                      de ELENA FARAGO
Spune degetul cel mare
Către-arătător,
Spune degetul cel mare
- N-am fărâmă de mâncare,
Frate-arătător!
Spune, către mijlociul,
Cel arătător,
Spune-arătătorul: – Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
Şi de foame mor!
Se apleacă mijlociul
Către inelar,
Şi îi spune-atâta numai:
- Ce e de făcut acuma,
Frate inelar?
Leneş cată inelarul
Către ei, şi-apoi,
Cam în silă, le răspunde:
- Ce să faci când nu-i de unde?
Vom răbda şi noi!…
Prinde atunci cel mic să strige
Mai isteţ ca ei:
- Ce tot plângem şi ne frângem?
Hai la muncă să ne strângem
Toţi uniţi, că nu rămâne
Niciodată fără pâine
Cel ce vrea să şi-o câştige,
Frăţiorii mei!…
:)

Un comentariu:

  1. Am o carticica acasa,rupta deja si saptamana trecuta cautam ceva si-am dat de ea si la un moment dat am gasit poezia asta.Mai,cate amintiri mi-a trezit,am luat pixul si mi-am desenat degetele.
    MULTUMESC DIN SUFLET

    RăspundețiȘtergere

te doare mâna dacă te semnezi la sfârşitul comentariului ???

:)